Marea Neagră – Recorduri și Particularități care o fac unică pe glob

Marea Neagră, la care are ieșire și țara noastră, este unică pe glob din foarte multe puncte de vedere. Multele recorduri mondiale pe care le deține și particularitățile ei, ne trezesc curiozitatea și dorința de a o cunoaște mai bine.

Marea Neagră, marea noastră dragă, la țărmul căreia ne petrecem clipe minunate, stând la plajă pe nisipul ei fierbinte sau scăldându-ne în ea, nu este deloc neagră, ci este albastră, la fel ca toate celelalte mări ale globului pământesc. Și-a primit numele de „neagră” pentru că popoarele din vechime, care au călătorit cu corăbiile pe ea, au avut de înfruntat furtuni puternice și au văzut valuri ridicate și la 6-8 metri înălțime și s-au speriat atât de tare încât au rămas cu impresia că este o mare deosebit de periculoasă, adică neagră, rea și neprimitoare. Așa i s-a dus vestea în lumea întreagă și așa i-a rămas numele până în ziua de azi.

Marea Neagră deține superlativul mondial ca fiind marea cu cele mai multe nume. De-a lungul istoriei a avut peste 20 de nume date de diferite popoare. Sciții pe vremuri au numit-o „Axaina” pentru culoarea ei albastru închis. Grecii antici au numit-o Pontus Euxinus (Marea Primitoare), după ce mai înainte au numit-o Pontus Axenos (Marea Neprimitoare). Romanii au numit-o la început Pontus Scythicum (Marea Sciților). Italienii genovezi au numit-o Megali Thalassa (Marea cea Mare). Această denumire apare și în documentele domnitorului român Mircea cel Bătrân, care menționează că Țara Românească se întindea în est până la Marea cea Mare.

De-a lungul timpului Marea Neagră a mai avut și alte denumiri. A fost numită și Marea Crivățului și Marea Oarbă (închisă), pentru că se află în interiorul uscatului, departe de ocean. Numele de Marea Neagră a început să fie folosit frecvent abia din secolul al XV-lea de cei mai mulți navigatori și i s-a „încetățenit” a rămas definitiv cu acest nume.

Marea Neagră deține multe recorduri mondiale. Iată câteva dintre ele:

• Este marea interioară, cea mai mare de pe glob. Are suprafața de 423 488 kilometri pătrați. Este o mare de tip continental, fiind înconjurată de jur împrejur de uscat. Comunică cu Oceanul Atlantic prin Strâmtoarea Bosfor, Marea Marmara, Strâmtarea Dardanele, Marea Mediterană și Strâmtoarea Gibraltar.
• Este singura mare de pe glob care are două straturi de apă diferite unul de altul. Unul la suprafață, până a 180-200 metri adâncime, care este mai dulce deoarece are salinitatea mai mică (16-17 grame sare la mie). Alt strat de la adâncimea de180-200 metri în jos, până pe fundul mării, care este mai greu și mai sărat (21-22 grame de sare la mie). Apele din adânc, pentru că sunt mai grele, nu reușesc să ajungă la suprafață și să se oxigeneze. Din această cauză ele nu conțin oxigenul necesar animalelor marine ca să respire. Peștii care coboară la adâncime mai mare de 180-200 de metri, mor din cauza lipsei de oxigen. Cadavrele lor cad „ca ploaia” pe fundul mării. Din putrefacția lor a rezultat hidrogenul sulfurat, un gaz deosebit de toxic și de periculos.
• Marea Neagră deține recordul mondial ca fiind cea mai mare acumulare de hidrogen sulfurat din lume. Straturile de apă de sub 180-200 metri adâncime sunt lipsite de oxigen și sunt saturate cu hidrogen sulfurat.
• Unicitatea biologică a Mării Negre se datorează faptului că numai stratul superficial de la suprafața mării oferă condiții bune de viață și este populat de viețuitoare marine. De la 180-200 de metri în jos, viața este practic imposibilă. Se poate spune că Marea Neagră este o mare moartă în adâncurile ei, deoarece straturile de apă din adânc sunt saturate cu hidrogen sulfurat.
• Marea Neagră este cel mai mare bazin de apă salmastră de pe glob, apele ei având o salinitate redusă comparativ cu apele altor mări (17-23 grame sare la mie).
• La gurile râurilor care se vărsau odinioară în Marea Neagră s-au format limane fluviatile, care au o floră și o faună ce conțin multe relicte.
• De pe teritoriul României, prin Dobrogea, Marea Neagră primește o importantă scurgere subterană de apă freatică. Această apă subterană vine spre mare prin solurile nisipoase existente pe sub Valea Carasu și are o lățime de 800 de metri, se deplasează pe la adâncimea de 35 de metri și are o viteză de scurgere de 6,5 km/oră. Dacă această scurgere subterană de apă freatică ar fi pe la suprafața pământului, ar forma un fluviu foarte mare, care s-ar situa pe locul 6 pe glob ca debit.
• Datorită faptului că Marea Neagră este o mare izolată, situată la foarte mare depărtare de Oceanul Atlantic și de Marea Mediterană, multe specii de animale și plante au evoluat diferit de alte mări. Există specii endemice care trăiesc exclusiv în acest ecosistem marin. Printre ele se numără: o specie de delfin, numită marsuin, o specie endemică de delfin comun, delfinul cu nas de sticlă, guvizii de Marea Neagră, mai multe moluște, scoici și pești endemici.

Cu un litoral de 245 kilometri la Marea Neagră, ne bucurăm de beneficiile enorme pe care ni le oferă și o considerăm ”Poarta Noastră spre Oceanul Planetar” și spre toate țările lumii, care au ieșire la mare.