Ziua Națională a Portului Tradițional Românesc

Ziua Națională a Portului Tradițional din România se sărbătorește în fiecare an în cea de a doua duminică din luna mai, conform Legii 102/2015. O călătorie prin zonele țării noastre ne arată frumoasele tradiții strămoșești păstrate de veacuri și transmise din generație în generație și în ceea ce privește aranjarea locuinței și în ceea ce privește îmbrăcămintea oamenilor.

Portul popular românesc își are originea în portul strămoșilor noștri geto-daci. Din izvoarele istorice aflăm că dacii se îmbrăcau la fel ca țăranii noștri din zona de munte. Avem figurine din lut descoperite în diferite zone ale țării. Avem imagini pe monumentul de la Adamclisi și pe Columna lui Traian, Acesta este portul nostru de veacuri. Oamenii de la sate se îmbracă și în prezent cum se îmbrăcau strămoșii noștri, cu singura deosebire că în ziua de azi frumoasele noastre costume populare au căpătat mai mult un caracter sărbătoresc. Sunt îmbrăcate mai mult în zilele de sărbătoare și cu ocazia diferitelor evenimente festive.

Pentru femei, costumul popular cuprinde: cămașa (ia), fusta din pânză și catrințele ce se leagă în jurul mijlocului cu șnur și se poartă una în față și una în spate. În funcție de regiune catrințele poartă diferite denumiri: fotă, opreg, zăvelcă sau zadie. Când este frig în loc de catrințe peste fusta din pânză se poartă tot o fustă dar ceva mai groasă, țesută din lână cu diferite motive geometrice pe ea, care îmbracă corpul în întregime. Aceasta se numește: vâlnic, vigan, androc sau spicniță. Pe deasupra iei femeile poartă vestă (ilic) sau cojoc făcut din piele de oaie. În picioare poartă opinci, iar pe cap poartă batic.

Pentru bărbați, costumul popular cuprinde: cămașa și pantalonii (ițarii). Peste cămașă se încing cu brâu sau chimir, iar pe deasupra cămășii poartă vestă (ilic) sau cojoc din piele de oaie. În picioare poartă opinci sau cizme. Pe cap bărbații portă pălărie (clop) sau căciulă (cușmă) făcută din piele de oaie.

Tradiționalele noastre costume populare românești sunt adevărate realizări artistice de o frumusețe rară. Obținute din produse locale, din materii prime existente în gospodăriile țăranilor, costumele noastre populare scot în evidență hărnicia, priceperea și măiestria oamenilor de la sate care au țesut, au croit, au cusut și au brodat îmbrăcăminte pentru ei și pentru familiile lor. Felul în care sunt croite, cusute și brodate, felul în care sunt împodobite cu diverse podoabe tradiționale, cu ciucuri, cu mărgele, cu bani de argint, cu pene de păun, scot în evidență gustul pentru frumos al românilor care au realizat obiecte vestimentare și practice și frumoase.

Fiecare zonă etnografică a țării noastre are specificul ei. Se întâlnesc în România 112 tipuri de costume populare, dar toate păstrează caracteristicile de bază. Ceea ce este credința pentru suflet, este costumul pentru trup și ambele s-au păstrat peste veacuri intacte ca o moștenire sfântă din moși strămoși. Costumul nostru popular tradițional, reprezintă zestrea materială de veacuri a neamului nostru românesc.

Prin munca și strădania lor, prin ingeniozitatea lor și gustul lor pentru frumos, mamele și bunicile noastre, harnice ca niște albine, au realizat adevărate opere de artă. Dragostea lor pentru membrii familiilor lor și dorința de a le oferi obiecte de îmbrăcăminte frumoase și elegante, se poate vedea și din bogatele broderii care împodobesc pieptul și mânicile cămășilor. Asemenea broderii se realizează în luni de zile, deci este multă muncă și migală, susținute de multă dragoste și dorința de a oferi celor dragi îmbrăcăminte frumoasă și elegantă. Costumele noastre populare întrunesc aceste calități și tocmai de aceea sunt purtate cu drag. Fără dragoste nu se pot realiza lucruri atât de frumoase, care să dăinuiască peste veacuri și să fie păstrate cu sfințenie din generație în generație, ca amintiri de la bunicile și străbunicile noastre.

Ia românească este foarte apreciată și în țară și peste hotare. Broderia de pe pieptul iei și de pe mânicile ei este un act artistic, o adevărată operă de artă, cu care se mândresc româncele noastre. Renumitul pictor francez Henri Matisse a apreciat ia românească și a ținut să o picteze. Acest tablou se află expus la Paris în Muzeul de Artă Contemporană.

Portul popular românesc începe să fie tot mai apreciat și peste hotare. Tot mai multe case de modă se inspiră din frumoasa ie românească și o includ în colecțiile lor. Ne bucurăm de aprecieri și la nivel mondial.

Suntem menționați în Guiness Book pentru cel mai mare dans popular tradițional românesc. Este vorba de evenimentul care a avut loc cu ocazia Zilei Naționale a Portului Popular din România, realizat de comunitatea din Bistrița-Năsăud, la data de 14 mai 2017. La acest dans, cu ocazia acestui eveniment, au participat 9506 oameni îmbrăcați în costume populare tradiționale românești. Purtarea costumului tradițional românesc în zi de sărbătoare este dovada respectului pentru patrimoniul nostru cultural. Este un gest prin care ne arătăm recunoștința față de moștenirea pe care am primit-o de la strămoșii noștri, dar reprezintă și un gest de mândrie națională.