Leneșul, în anumite momente își poate opri metabolismul

Cum reușește leneșul să își oprească metabolismul din când în când, este o surpriză și pentru marii cercetători, care au descoperit de curând această caracteristică cu totul aparte a acestor mamifere. Este pentru prima oară când se dovedește că un mamifer declanșează reversia metabolică fără să adoarmă și fără să intre în hibernare. Se fac cercetări în acest domeniu și cu siguranță vom auzi lucruri interesante despre leneși.

Leneșii sunt mamifere arboricole și pot fi întâlniți în pădurile ecuatoriale și tropicale din America de Sud și Centrală. Se cunosc două specii de leneși una cu trei degete și alta cu două degete. Leneșii cu două degete sunt puțin mai mari. În general leneșii au o lungime cuprinsă între 40-77 cm. și o greutate între  2,3-8 kg.  

Leneșii se aseamănă cu maimuțele și au picioarele la fel de lungi ca și ele. Se deosebesc de maimuțe prin faptul că nu sunt la fel de sprinteni la fel ca ele și nu sar de pe o ramură pe alta, ci stau agățați de ramuri cu spatele și cu capul în jos, rămânând nemișcați în această poziție, ore în șir.  

Corpul leneșilor este acoperit cu păr lung și des. Au o coadă scurtă care abia se vede din cauza părului lung. Picioarele lor se termină cu gheare mari, încovoiate, ascuțite și puternice,  lungi cam de 10 cm, adaptate perfect pentru a sta agățați de ramuri. Nu pot merge pe pământ, nu se pot ține în plan vertical pe picioarele lor și sunt nevoiți să se târască pe burtă atunci când coboară din copaci, ceea ce îi face vulnerabili căci se mișcă anevoie. Printre dușmanii lor se numără șerpii, jaguarii, dar mai ale oamenii, care îi vânează pentru carnea lor. Leneșii nu coboară din copac decât dacă trebuie să își facă nevoile odată pe săptămână sau dacă trebuie să se mute în alt copac.

Dacă pe sol se mișcă greoi, în apă sunt foarte iuți și înoată foarte bine. Dacă au nevoie să călătorească prin pădure, o fac pe calea apei, nu pe uscat. De multe ori se aruncă în apă direct din copac. Leneșii nu sunt chiar așa de leneși cum s-ar părea. Au fost numiți leneși pentru că au mișcări lente și rămân ore în șir nemișcați, atârnați de ramurile copacilor, dar acest stil de viață sedentar este un fel de adaptare la lipsa lor de energie. Au o hrană sărăcăcioasă, alcătuită din frunze, muguri și lăstari, iar digestia lor este lentă. Cu o astfel de hrană sunt nevoiți să facă economie de energie și să doarmă mult, cam 15 ore pe zi.

Se înmulțesc la fel ca toate mamiferele și după 4 luni, femela naște un pui. Interesant este faptul că după ce naște și roade cu dinții cordonul ombilical, mama își ia puiul și-l așază pe burtă, lângă mameloane, iar ea își ia poziția ei preferată, agățată de ramură cu spatele și capul în jos.

Puiul este alăptat timp de 6 luni. La vârsta de 10 luni mama lui îl părăsește și își caută alt teritoriu, lăsându-i lui teritoriul pe care se află, ca să învețe să se descurce și singur. Abia la vârsta de 3 ani puiul capătă dimensiunile unui adult.

Leneșii sunt animale tăcute și pașnice, cu auz fin și memorie bună. Fiind animale simpatice și cele mai lente dintre mamifere, sunt preferate de unii oameni ca animale de companie.