Gândul cel Bun și Sfânt – Lumina lui Hristos în om

Gândul cel Bun și sfânt pe care ni-l dă Dumnezeu este Lumină vie, dumnezeiască, oferită nouă, celor care avem nevoie să ne ridicăm pe o treaptă superioară, la rang înalt de îngeri. Dumnezeu l-a făcut pe om pentru a deveni înger sfânt cu trup material, nicidecum animal. Când a suflat în fața omului pământesc, făcut din țarină, energie sfântă dumnezeiască din Sine Însuși, Dumnezeu i-a dăruit omului tot ce-i trebuie pentru a deveni înger. Doar la început, în prima parte a vieții noi trăim la nivelul de jos, al energiilor de natură materială. Aici, acum, în această primă formă de viață, învățăm să mergem spre îngereasca ascultare.

Avem nevoie să știm și să putem face deosebirea între un Gând Bun și Sfânt pe care ni-l dă Dumnezeu și un gând fugar care ne vine nouă în minte, din amintiri sau din imaginație și închipuiri. Ca să nu facem confuzie între gândurile fugare și Gândul cel Bun și Sfânt pe care ni-l trimite Dumnezeu, ca să ne ajute să ne rezolvăm problemele cu care ne confruntăm, trebuie să știm în ce fel ne luminează și Gândul cel Bun și gândul cel fugar și să putem face deosebirea între ele, să căpătăm discernământul atât de necesar. Avem nevoie să trecem la ascultarea de Dumnezeu, căci aceasta este cheia dobândirii energiei harice și începutul urcușului duhovnicesc al sufletului nostru omenesc.

Gândul ce Bun și Sfânt acționează simultan, la nivel mintal și ne luminează mintea, acționează și la nivel simțual și aprinde în inimile noastre flacăra iubirii curate față de ceea ce este bine să facem, ne trezește la lucrul cel bun conștiința, dar ne face legătura și cu ceea ce știm noi deja de la părinții noștri și din Sfintele Evanghelii. În astfel de momente în care ne luminează Dumnezeu cu Gândul cel Bun și Sfânt, trecem printr-un moment sublim de revelație și de trezire duhovnicească (spirituală) și înțelegem că Hristos a venit la noi și că El ne luminează și ne convinge în acest fel atât de minunat. El este Lumina Sfântă Dumnezeiască ce se pogoară la noi, la fiecare om în parte, tocmai pentru a ne convinge să trecem cu încredere la ascultarea de Dumnezeu și să cerem ajutor divin la nevoie, că vom primi.

Un om luminat în acest fel, simultan, la patru nivele sufletești, nu se poate înșela și își dă seama că lumina care-l luminează este dumnezeiască, este Hristos, Domnul și Dumnezeul nostru al oamenilor.

Fiul lui Dumnezeu, Sfânta Lumină Dumnezeiască, Luminătorul Universal, ne luminează și pe noi, pe fiecare om în parte. Dacă vrea, ne luminează și din înaltul cerului cu Sfânta și Dumnezeiasca Sa Suflare de Cuvânt și Îi vom auzi Glasul dulce și plăcut, așa cum a vorbit cu Adam (Facerea 2,16-17). Ne luminează Domnul Dumnezeu Cuvântul, Fiul lui Dumnezeu și prin Sfintele și Dumnezeieștile Sale Raze de Gând Bun și Sfânt, pentru că ne știe nevoile noastre și știe exact ce să ne dea. Atât de mult vrea să ne ajute să ne ridicăm la starea de îngeri și să intrăm pe Făgașul normal și firesc al ascultării de Dumnezeu, încât s-a pogorât la noi pe pământ, s-a îmbrăcat pe Sine Însuși în trup material pământesc. S-a dat ca exemplu pentru noi, a creat prototipul ideal al omului perfect care ascultă de Dumnezeu. L-am văzut pe Fiul lui Dumnezeu în persoana Domnului Iisus Hristos.

Cele scrise în Sfintele Evanghelii sunt adevărate, sunt fapte reale, petrecute pe pământ. Cine aplică în practică învățăturile Domnului Iisus Hristos se convinge că într-adevăr suntem luminați de Dumnezeu, iar lucrurile pe care le facem sunt foarte bune și ne ajută enorm. Dacă vrem să devenim buni lucrători și să urcăm pe trepte superioare, să ajungem la un nivel de viață mai înalt, atunci să trecem la ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu și la îndeplinirea poruncilor sfinte, date de El.

Dacă ascultăm va fi bine de noi și ne vom convinge de acest adevăr. Dacă nu ascultăm vom suporta consecința și ne vom chinui să facem lucrurile folosindu-ne numai de energia fizică din noi, doar de forța noastră musculară și de puținele noastre cunoștințe omenești, primite de la cei din jur. Duhul Sfânt nu ne va da energie vie harică dumnezeiască din Sine Însuși, dacă nu ascultăm de Dumnezei și dacă nu o folosim în scopuri bune, constructive și pozitive, spre binele tuturor. Poate că o să înțelegem această realitate și se va trezi în noi dorința de a reveni la normal. Poate că vom dori să intrăm în rândul lucrătorilor buni, al celor care merg pe Făgașul Normal și firesc al Ascultării de Dumnezeu, nu pe făgașul anormal și nefiresc al neascultării. Nu este nici normal și nici firesc pentru un om să nu asculte de Dumnezeu și să nu beneficieze de Darurile Ascultării.