Omul – Treime mică a lui Dumnezeu

Dumnezeu este Soarele Nevăzut care ne transformă în ființe bune, darnice și generoase, cu suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos. La o astfel de performanță se ajunge încetul cu încetul, lin și domol, pe măsură ce se adună în noi energii sfinte, suflate de Dumnezeu din Sine. Cu timpul noi vom reuși să observăm contrastul dintre energiile materiale și cele divine, pentru că Dumnezeu vrea să-L cunoaștem și să știm exact ce fel de energii avem în noi, dar și care dintre ele sunt cele mai bune.

Noi, oamenii, ne aflăm la contactul dintre cer și pământ, dintre duhul ceresc, dilatat și transparent, revărsat în afara sa și duhul pământesc, contractat și grosier, adunat în sine, în centrul său. A hotărât Dumnezeu să existe și o astfel de ființă vie, activă și bine lucrătoare, pe care a numit-o ”Om” și i-a dăruit Chipul Său Dumnezeiesc, de Treime Sfântă.

Noi suntem cele mai mici ”treimi din lume” create de Dumnezeu ”după chipul și asemănarea Sa Divină”. Chip de Treime Dumnezeiască ne-a dăruit încă din prima clipă a vieții noastre ca ființe vii, active și bine lucrătoare, de natură umană (Facerea 2,7). Însă la asemănarea cu Dumnezeu trebuie să ne străduim să ajungem pe parcursul vieții noastre, iar asta depinde de fiecare om. Vom ajunge dacă mergem pe calea ascultării de Dumnezeu și facem exact ce ne învață El.

În caz contrar, dacă face fiecare om ce vrea el, ce-i place lui, fără să-i pese de Dumnezeu, fără să-i pese de celelalte ființe din jur, va deveni un individ singuratic. Va deveni un egoist, un materialist, o ființă denaturată, care nu se mai aseamănă deloc cu frumoasa făptură omenească, făcut de Dumnezeu după Chipul și asemănarea Sa Divină” (Facerea 2,7).

Noi, cei care populăm pământul în prezent și ne numim oameni, nu prea mai suntem umani, pentru că mulți dintre noi se dedau la acte de violență și la acțiuni inumane, care ne fac să ne asemănăm cu fiarele sălbatice din pădure. Și te întrebi, pe bună dreptate, ”unde este” frumoasa ființă omenească făcută de Dumnezeu, după Chipul și Asemănarea Sa Divină? Ce s-a întâmplat cu noi?

Dacă am fi mers pe calea ascultării de Cuvântul lui Dumnezeu, ne-ar fi luminat și ne-ar fi învățat ce să facem, ca să creștem continuu și să avem un suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos. Am fi avut în noi cele mai bune energii, pentru că ni le-ar fi turnat Dumnezeu din Duhul Său cel Bun și Sfânt și am fi reușit să creștem și duhovnicește, nu numai material. Am fi avut o creștere frumoasă, echilibrată și armonioasă, potrivită perfect cu Prima Celulă Umană, făcută de Dumnezeu, la nivelul căreia se poate vedea ce fel de ființă vrea să fie omul.

Neascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu face din noi niște ființe reduse mintal, incapabile să meargă pe drumul rațiunii sfinte și al conștiinței treze. Dacă nu ascultăm de Cuvântul lui Dumnezeu, Care este Lumină Dumnezeiască și Luminător Universal, nu vom avea acces la energiile divine și ne vom chinui să facem lucrurile folosindu-ne doar de energiile materiale ale țărânii din noi, de cele de natură atomică.

Dacă ne vom da seama ce mare importanță au pentru noi învățăturile sfinte și le vom căuta, le vom aduna în mintea noastră inteligentă și le vom aplica în practică, abia din acel moment vom începe să facem și noi progrese. Ni se va lumina mintea din ce în ce tot mai mult, ni se va încălzi inima ca urmare a prezenței energiilor sfinte din ea, iar sufletul nostru se va bucura de o stare bună și se va echilibra.

Sufletul omului va începe să câștige și el câte o picătură de Energie Divină, din Duhul lui Dumnezeu, ca ”Amintire” a lucrărilor dumnezeiești la care a participat. Dacă reușește să adune în sine multe astfel de picături de Energie Divină, sufletul va crește la toate nivelurile lui energetice, dar va începe să înțeleagă și ce important este pentru el să participe la lucrările dumnezeiești și va participa cu drag la ele. Treptat i se va schimba și alcătuirea energetică interioară. Va deveni și el un suflet mai cald, mai luminos, mai sfânt și mai frumos.

Dă Doamne să reușim să ajungem la astfel de performanță! Pentru asta avem nevoie să trecem cu smerenie la ascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu și la îndeplinirea Poruncilor Sale Sfinte, dar și să ne ținem mintea coborâtă în inimă, la picioarele Duhului Sfânt. O minte ascultătoare de Dumnezeu, care este împreună lucrătoare cu Duhul Sfânt, ne poate ajuta enorm. Și ne ajută, iar noi ne vom convinge de această realitate, pentru că vom vedea ce lucruri bune începem să facem.