Anecdote cu celebrități

Moliere, ce nu avea o părere bună despre medicii din vremea sa, a definit diagnosticul medical: Omul suferind, în luptă cu boala, are nevoie de un arbitru și recurge la diagnosticul medicului, când medicul nimerește boala, omul scapă; când îl nimerește pe bolnav, omul e pierdut!

– Domnule, am stat o jumătate de zi încercând să înțeleg scrisoarea pe care mi-ați adresat-o, și nu am înțeles mare lucru, i-a spus un diplomat străin marelui om de stat francez Talleyrand.
– Domnule, eu am stat o zi întreagă să o scriu în așa fel încât dumneavoastră să nu o înțelegeți, i-a răspuns Talleyrand.

Într-o zi Piron, stând la fereastră, îl văzu pe Voltaire trecând chiar prin fața casei lui.
Așteptă ca acesta să bată la ușă, dar…nimic.
Coborî în stradă și pe poarta lui văzu scris: ”Imbecil.
A doua zi Piron se duse direct la Voltaire acasă.
– Cu ce ocazie pe la mine, prietene? îl întreabă ironic Voltaire.
– Simplu de tot, răspunse Piron. Am găsit numele tău scris pe poarta mea și am înțeles că aveai nevoie să mă vezi!

La 24 februarie 1848, în timpul insurecției, o mulțime de tineri revoluționari, cu idei confuze încă, aleargă într-un suflet în fața casei lui Lamartine, strigând cu putere:
– Jos Lamartine! Jos trădătorul! Vrem capul lui Lamartine!
Fără a-și pierde cumpătul, Lamartine ieși la fereastră și le spuse:
– Nu sunt de acord cu ”Jos trădătorul”, dar sunt de acord cu voi că vreți capul meu. Sunt convins că v-ar face un mare serviciu să aveți capul meu în loc de al vostru, deoarece ați putea judeca mai limpede situația. Ați fi mai calmi și mai înțelepți.
– Mulțimea începu să râdă, iar în clipa următoare l-au ovaționat pe marele poet al Franței.