Gândacul lui Hercule, o rădașcă cu o putere extraordinară

Gândacul lui Hercule este o rădașcă (răgace) vestită prin înfățișarea și incredibila ei forță. Acest gândac, care măsoară circa 20 centimetri lungime și cântărește doar 200-250 de grame, reușește să miște greutăți de 850 de ori mai mari decât greutatea lui corporală. Este unul dintre cei mai mari gândaci de pe glob, dar și printre cei mai puternici. Numele lui de „Hercule” arată că are o forță fantastică și se aseamănă cu eroul legendar Hercule, care era renumit prin forța lui.

Gândacul lui Hercule (Dynastes Hercules) este cel mai mare dintre gândacii rinoceri și trăiește în pădurile ecuatoriale și tropicale, care sunt veșnic verzi, au un frunziș bogat și sunt umede. Acești gândaci au o înfățișare de temut. Masculul este înarmat cu fălci puternice și coarne foarte mari asimetrice. Caracteristic acestor gândaci sunt coarnele lor care pornesc din torace și din cap ca niște gheare mari, care se pot înfige în copaci și pot agăța și trage orice greutate după ei. Au o putere de tracțiune enormă. Sunt renumiți pentru forța lor colosală. Corpul lor este mic, dar coarnele sunt mari, lungi, puternice și impunătoare. Femela nu are coarne și de aceea pare mult mai mică decât masculul. Corpul lor este lung de circa 5-9 centimetri și are culoare neagră. Elitrele (aripile) din față sunt tari ca o coajă în jurul abdomenului. Deși au aripi și pot să zboare, preferă tufișurile și partea de jos a pădurilor, unde umezeala este mai mare și găsesc și o sumedenie de fructe căzute pe jos. Ziua stau ascunși printre frunze, iar noaptea ies în căutare de hrană. Se hrănesc cu banane, mango și tot felul de fructe pe care le pot găsi prin pădurile tropicale. Se hrănesc și cu seva copacilor. Sfredelesc scoarța copacului cu coarnele lor ascuțite, iar cu fălcile lor puternice o rod și când ajung la sevă își închid mandibulele în așa fel încât printre ele să se formeze o deschizătură foarte îngustă prin care pot să sugă seva. O adevărată delicatesă pentru ei.

Gândacii Hercule se înmulțesc în anotimpul ploios. Ei găsesc ușor femelele, pentru că ele comunică prin feromoni sexuali puternici. În timpul înmulțirii au loc lupte acerbe între masculi. În timpul luptelor masculii se folosesc de teribilele lor arme și încearcă să se prindă unul pe altul cu coarnele. Cel care reușește să-l prindă pe celălalt cu coarnele lui, îl ridică în sus și îl trântește la pământ. Dacă se ridică, lupta poate continua. Dacă se recunoaște învins, se retrage lăsând terenul liber pentru învingător. Masculul care învinge câștigă dreptul de împerechere cu femela. Reproducerea este sexuală.

Femelele pot depune până la 100 de ouă și au grijă să își depună ouăle direct pe lemnul putrezit, aflat în descompunere, pentru ca atunci când larvele vor ieși din ouă să aibă la îndemână cu ce să se hrănească. După o perioadă de aproape o lună de zile, din ouă ies larve de gândaci care până ajung la maturitate trec prin trei stadii de metamorfoză. Stadiul de larvă poate dura chiar și doi ani. În tot acest timp larvele se hrănesc cu lemnul copacilor putreziți, aflați în descompunere. După ultimul stadiu de metamorfoză din pupă iese un gândac adult.

Rădașca Hercule este un gândac care ne uimește prin forța sa extraordinar de mare. Ca urmare a probelor de laborator s-a dovedit că un exemplar mascul care cântărea doar 220 de grame a reușit să miște din loc o greutate de 187 de kilograme. Aceasta înseamnă de 850 de ori mai mult decât greutatea sa corporală. Incredibil! Un gândac să aibă atât de multă putere! O performanță care într-adevăr ne uimește. Originar din America Centrală și America de Sud, gândacul Hercule se numără printre cele mai longevive specii de gândaci din lume. El deține superlativul și prin faptul că se numără printre cele mai mari insecte zburătoare. Gândacii Hercule nu intră în categoria dăunătorilor și nu afectează în nici un fel culturile agricole, nici nu sunt transmițători de boli. Din contra ei ajută la curățirea pădurilor de lemnul putrezit, pentru că larvele lor exact cu asta se hrănesc timp de aproape doi ani de zile, până ajung la maturitate. În felul acesta gândacii Hercule contribuie benefic la ecosistemul pădurilor în care trăiesc, menținând pădurile curate. Pentru puterea lui extraordinară, pentru că fiind atât de mic reușește să tragă greutăți atât de mari, oamenii din țara noastră l-au numit ”Boul lui Dumnezeu”. În multe zone ale României rădașca este cunoscută cu acest nume.