De nu veți crede nu veți înțelege

Înțelegerea este legată de credință. Noi nu înțelegem multe lucruri deoarece nu putem pătrunde cu mintea noastră inteligentă în adâncul lor, din cauză că nu credem că ele sunt făcute de Dumnezeu și sunt bune, își au rostul lor. Dacă am fi siguri că lumea este făcută de Dumnezeu din energiile Sale, suflate din Sine Însuși în afara Sa și care s-au concentrat în ele, atât cât a vrut Dumnezeu să se concentreze, noi am înțelege alcătuirea Universului întreg, inclusiv alcătuirea Pământului pe care ne aflăm.

Dacă am crede că și noi suntem făcuți de Dumnezeu din energiile Sale, atât din cele concentrate în ele de formă grosieră, cât și din cele abia suflate din Sine Însuși, dilatate sub acțiunea căldurii iubirii Sale infinite, am înțelege ce fel de energii ne-a dăruit nouă, oamenilor și am ști ce fel de puteri avem.

Energiile concentrate în ele de formă grosieră, sunt numite de Cartea Facerii cu numele lor general de „țărână”. Din ele ne-a făcut Dumnezeu corpul nostru fizic omenesc, cel numit de noi trup material pământesc (Facerea 2,7). Energiile abia suflate de Dumnezeu din Sine Însuși în chip de Suflare de viață, în chip de Suflare Vie Dumnezeiască, sunt vii active și bine lucrătoare și au încălzit țărâna, au luminat-o, au dilatat-o, au ajutat-o să crească, să se mărească și să se reverse în afara ei, atât cât a vrut Dumnezeu să fie de mare un Om. Acesta este Omul pe care l-a făcut Dumnezeu din țărâna „luată” de El din pământ „unită” cu energia vie „suflată” din Sine Însuși. Ce fel de ființă era un astfel de Om, făcut de Dumnezeu în acest fel atât de minunat? Era un înger pământesc de o frumusețe rară. Omul, așa cum l-a făcut Dumnezeu, este un înger sfânt pământesc, nu este un animal.

Cu mintea noastră inteligentă, cu care ne-a înzestrat Dumnezeu, am putea să înțelegem că noi suntem îngeri pământești, nicidecum animale. „Dacă am crede” că acesta este adevărul, dacă „am crede” că aceasta este realitatea faptică și că într-adevăr noi suntem „făcuți de Dumnezeu”, după chipul și asemănarea Sa, am înțelege și „cum este Dumnezeu”, deoarece noi suntem făcuți după chipul Său treimic. Am înțelege că noi suntem cele mai mici ființe treimice din lume, care au chip dumnezeiesc. Am înțelege că Dumnezeu este Ființa Supremă situată „deasupra lumii făcute din energiile Sale”. Am înțelege că Dumnezeu este Creatorul Suprem, este Părintele tuturor energiilor vii și active din lume, al tuturor energiilor lucrătoare, înzestrate cu puteri creatoare, luminătoare și bine lucrătoare. Dacă am crede că Dumnezeu este real și că lumea întreagă este Opera Sa măreață, este Creația Sa Dumnezeiască, am înțelege și ce fel de ființe suntem noi și ce fel de energii avem în interiorul nostru, la nivelul nostru sufletesc și ce vrea Dumnezeu să facem pe pământul acesta pe care ne aflăm.

Dacă noi „credem” că sufletul nostru omenesc, este energie vie de formă creatoare, luminătoare și lucrătoare și a luat naștere din „unirea”, întrepătrunderea, conlucrarea, comuniunea și conviețuirea laolaltă în interiorul aceleiași ființe omenești, a energiilor de jos, pământești, de formă grosieră, concentrate în ele, cu energiile de sus, dumnezeiești, suflate de Dumnezeu din Sine, am înțelege ce fel de ființe suntem noi și am simți ce fel de energii avem în interiorul nostru. Dacă am crede, noi am putea să le „deosebim” pe unele de altele și am ști exact care energii din noi sunt dumnezeiești, sunt vii, active și bine lucrătoare și ne sunt dăruite de Dumnezeu din Sine Însuși și care energii din noi sunt pământești și aparțin Pământului pe care ne aflăm, ni le dă acest gigantic colos de piatră cosmică, numit de noi planetă.

Dumnezeu a vrut să existe în lumea făcută de El și o astfel de ființă vie, de formă intermediară, care să aibă în sine și energii de jos pământești de formă grosieră, concentrate în ele și energii de sus dumnezeiești, vii, active și bine lucrătoare, proaspete și mereu actuale, dar și energiile ei proprii, câștigate de ea ca urmare a ascultării de Dumnezeu și a îndeplinirii poruncilor sfinte dumnezeiești. Această ființă vie de formă intermediară a numit-o „Om” și a hotărât să aibă „chip treimic dumnezeiesc și să se asemene cu Dumnezeu” (Facerea 1,26). Chip treimic ne-a dăruit Dumnezeu încă din prima clipă a vieții noastre (Facerea 2,7), dar la asemănarea cu El trebuie să se străduiască să ajungă fiecare om printr-un comportament ireproșabil. Dumnezeu ne dă nouă, oamenilor, să facem lucruri care să ne fie de folos și nouă, celor care le facem și celor din jurul nostru, în mijlocul cărora ne aflăm.

Dumnezeu știe să potrivească lucrurile în cel mai bun mod posibil, ca să avem de câștigat toți, inclusiv noi cei care le facem și care devenim astfel „intermediari” între Dumnezeu și făpturile Sale, existente în jurul nostru. Dumnezeu are grijă să ne asigure și nouă cele necesare, atât trupului nostru material pământesc și sufletului nostru energetic omenesc, cât și duhului nostru central de formă radiară și de natură vie dumnezeiască, cel care ne asigură legătura cu Dumnezeu și ne toarnă în inimi energia necesară și vieții și lucrului nostru.

Dacă noi, oamenii făcuți în acest chip atât de minunat, vom asculta de Dumnezeu, atunci și noi vom face lucruri bune și minunate, exact ca sfinții îngeri cerești, chiar dacă noi avem și trupuri materiale pământești de formă vizibilă, iar sfinții îngeri cerești nu au. Dacă facem exact ce ne învață Dumnezeu vom deveni îngeri pământești, exact așa cum vrea să fie un adevărat Om. Dacă omul va asculta de Dumnezeu va deveni o ființă de o frumusețe rară, cu suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos, revărsat în afara trupului lui material pământesc, ca un fel de „îmbrăcăminte trupească”, un fel de ”coroană solară”, un fel de „aură duhovnicească” exact cum au sfinții îngeri cerești în jurul lor. Vom purta și noi în jurul nostru o astfel de haină de natură îngerească, dar numai dacă ascultăm de Dumnezeu și dacă facem exact ce ne învață El.

Această aură duhovnicească, acest acoperământ al omului, va crește continuu cu fiecare Nouă Poruncă Dumnezeiască îndeplinită de noi, cu fiecare lucrare bine făcută, cu fiecare nouă misiune sfântă dusă cu bine la capăt, pentru că noi, oamenii, am fost făcuți în mod special pentru a deveni lucrătorii pământului pe care stăm (Facerea 2, 15). Dumnezeu are grijă de lucrătorii Săi și le dă să facă exact ce au nevoie ei, ca să crească și să acumuleze în ei continuu energie sfântă, dumnezeiască, de formă caldă, luminoasă și plină de har. În felul acesta se vor lumina din ce în ce tot mai bine și vor înțelege lucrările lui Dumnezeu, vor participa cu drag la ele și astfel vor fi plini în permanență de energie divină, emanată, suflată și radiată din Dumnezeu. Așa cresc toți cei care ascultă de Dumnezeu și se lasă conduși de El.

Așa am crește și noi dacă am asculta de Dumnezeu și am face exact cele arătate de Fiul Său, prin Sfânta și Dumnezeiasca Sa Suflare. Cine crede că Dumnezeu este real și că Fiul Său este Soare Viu Universal, este Lumină Sfântă Dumnezeiască și ne luminează și pe noi, ne învață ce să facem cu energia pe care o avem în trupul nostru material, acela va simți prezența lui Dumnezeu în el și se va convinge de această realitate. Va simți că Dumnezeu ne dă și energie vie dumnezeiască din Sine Însuși și nu ne lasă numai cu energia trupului nostru material. Fiecare om este alimentat și hrănit de Dumnezeu cu energie divină din Sine Însuși, cu sfântă și dumnezeiască Lumină și cu har creator, cu multă putere de muncă: fizică trupească, psihică sufletească și harică duhovnicească. Energia vie dumnezeiască, suflată de Dumnezeu din Sine Însuși, este singura energie vie, de formă caldă, luminoasă și sfântă, atotcreatoare și atotputernică, deschisă spre iubire infinită.

Așa ar trebui să fie și sufletul nostru omenesc, pentru că el este energie vie dumnezeiască suflată chiar de Dumnezeu din Sine Însuși în fața noastră, ca să ne bucurăm de viață la infinit, la fel ca sfinții îngeri cerești și să creștem continuu, acumulând în noi energie divină direct din Dumnezeu. Dar cine dintre noi mai are în interiorul lui un astfel de suflet atât de frumos, de cald, de sfânt și de luminos și ascultător de Dumnezeu?