Chemarea la îndumnezeire este adresează tuturor oamenilor

Dumnezeu deși ne-a făcut din țărână pământească, ne-a dăruit viață sfântă dumnezeiască, pentru că a suflat în fața noastră Suflare Vie de Energie Divină din Sine Însuși. Având puteri sfinte dumnezeiești și fiind plini de energie concentrată, care se păstrează în atomii din noi, bineînțeles că putem deveni foarte buni lucrători ai pământului pe care stăm, cu condiția să ascultăm de Dumnezeu și să facem exact ce ne spune.

Dumnezeu a făcut cerul și pământul și toată lumea lor de viețuitoare. El este Creatorul întregii lumi. El este Stăpânul Universului întreg. Putere mai mare decât Dumnezeu nu are nimeni, nici una dintre făpturile Sale, oricât de inteligentă ar fi.

Inteligenți suntem și noi, oamenii, dar nu este suficient, pentru a ne număra printre cei mai buni lucrători, pentru că inteligența este treapta de mijloc a minții omenești. Avem nevoie să urcăm mult mai sus, pe treapta înțelepciunii și a discernământului, a puterii de a alege binele întotdeauna, dar nu în mod egoist, doar pentru noi înșine să fie bine, ci pentru toată lumea. Așa ceva numai Dumnezeu știe, deci avem nevoie să comunicăm cu El.

Ne informează Cartea Facerii că tot ce a făcut Dumnezeu la nivel universal este ”bine foarte”. Dacă vrem ca și lucrurile făcute de noi să primească acest calificativ, atunci avem nevoie să putem comunica și cu Dumnezeu, ca să beneficiem de ajutorul Său.

Dumnezeu vrea ca noi, toți omenii să ne asemănăm cu El, dar nu ”dimensional”, nu ca mărime, ci să facem și noi lucrurile în așa fel încât să fie ”bine foarte”, adică să fie perfecte. Dacă nu putem comunica cu El, să beneficiem de ajutorul Său, să ne învețe și pe noi să facem lucrurile în așa fel încât să fie ”perfecte” , să fie ”foarte bune”, nu vom reuși niciodată să ajungem la o astfel de performanță.

Noi suntem făcuți de Dumnezeu ”în mod special” ca să existe și pe pământ, la nivelul material al lumii grosiere, al energiilor concentrate în ele, o ființă vie, care să poată face lucrurile în cel mai bun mod posibil, exact așa cum le fac și sfinții îngeri cerești. De ceea ne-a făcut Dumnezeu din țărână pământească, din energii concentrate în ele la maxim, în chip de atomi, dar ”a suflat” în fața noastră energie vie dumnezeiască din Sine Însuși și ne-a dăruit puteri sfinte dumnezeiești.

Avem și noi minte proprie și cuvânt ca mijloc de comunicare cu cei din jur și duh sfânt, care face parte din Duhul lui Dumnezeu. Duhul sfânt din noi este cel care ne asigură toată energia necesară creșterii și dezvoltării noastre ca ființe vii, active și bine lucrătoare, de natură umană. Prin intermediul lui ajung și la noi energii sfinte, calde, luminoase și pline de har, direct din Dumnezeu și ne bucurăm de o stare sufletească bună, de lumina înțelepciunii, de căldura dragostei și de har creator, de multă putere de muncă: fizică trupească, psihică sufletească și harică duhovnicească.

Pe tot parcursul lucrului nostru noi suntem hrăniți cu energie vie harică dumnezeiască, direct din Duhul Sfânt Dumnezeiesc, dar aceasta se întâmplă doar atunci când lucrurile pe care le facem, sunt dorite și arătate de Dumnezeu să se facă. În astfel de cazuri lucrurile pe care le facem sunt bune, frumoase, de mare necesitate și ne vom bucura de ele și noi, cei care le facem și toate ființele vii din jurul nostru.

La sfârșitul lucrului nostru, Dumnezeu ne verifică și dacă este mulțumit de lucrurile făcute de noi, ne va da ”o picătură” de energie divină din Propriul Său Duh Dumnezeiesc, să ne rămână nouă definitiv, să o moștenim veșnic. În felul acesta vom ține minte lucrarea la care am participat, pentru că ”în ea” este oglindit lucrul făcut de noi și din care reiese clar că el ne-a fost dat de Dumnezeu să-l facem. În concluzie suntem și noi un fel de slujitori ai Săi. Dacă vom merge pe calea ascultării de Dumnezeu și vom face multe lucruri bune și frumoase, de mare necesitate, vom câștiga multe astfel de picături de energie divină. Ele se vor depune în mijlocul sufletului nostru, la nivelul nostru energetic central, căci acolo este adevărata inimă a omului, care este de natură energetică vie, nu materială.

Cu timpul, dacă adunăm în noi multe picături de energie sfântă dumnezeiască, din Duhul Sfânt, vom avea o inimă mare și frumoasă, caldă, sfântă și luminoasă, plină de har, de natură dumnezeiască și ne vom sfinți și noi, ne vom îndumnezei.

Pentru a ne asemăna cu Dumnezeu, pentru a ne îndumnezei, pentru a deveni și noi sfinți, avem nevoie să ne umplem cu multă energie divină din Duhul Său cel Bun și Sfânt. Ne vom umple treptat, încetul cu încetul, lin și domol, pe parcursul acestei prime forme de viață, dacă mergem pe calea ascultării de Dumnezeu și a îndeplinirii poruncilor Sale sfinte. În mod normal și firesc, la sfârșitul acestei prime forme de viață, de natură energo-materială, noi trebuie să avem un suflet mare și frumos, cald, sfânt și luminos, revărsat în afara trupului nostru material, ca un fel de coroană solară în jurul lui, ca semn că și noi suntem ”fii ai Soarelui” veșnic viu din centrul Universului, al cărui nume este Dumnezeu.

Să sperăm că vom reuși să ajungem la o astfel de performanță. Dacă mergem pe calea ascultării de Dumnezeu, vom reuși, deoarece ne vom umple de energie sfântă câștigată de noi, ca urmare a lucrurilor bune pe care le facem. În caz contrar, fără duh sfânt în noi, fără energie vie harică dumnezeiască, doar cu țărâna din trupul nostru material, nu avem nici o șansă să devenim sfinți și să ne asemănăm cu Dumnezeu.